„Copilul nebun” al rap-ului a lansat pe 24 iulie cel de-al treilea album solo – Silver Tongue Devil. Madchild – membru Swollen Members, trupă pe care am avut ocazia s-o vedem live în România anul acesta pe 14 februarie, marchează cu acest nou album începutul unui nou capitol – unul departe de povara dependenței.
Rapper-ul se confesează, ne împărtășește „povestea nespusă” – o poveste despre maturizare și autoacceptare. „Untold story” deschide cele 15 capitole, aducându-ne în timpane un Madchild optimist, energic, cu o nouă viziune.
„Night Time Kill”, cea de-a doua piesă de pe album, este exact întruchiparea stilului acela inconfundabil cu care ne-a obișnuit – grav, intens, cu un pian pe fundal – gothic hip-hop. Piesa este o poezie despre insomnie, demoni, coșmaruri și despre copilul nebun ce a fost adoptat de-a lungul timpului ca un alter-ego dominant, completată de beat-ul lui C-Lance (producătorul a 8 piese de pe album).
Pe același film, „Devils and Angels”, o piesă produsă cu măestrie de Evidence, aduce în prim plan drumul parcurs, durerea și obstacolele, dar și părerea mai mult decât sinceră a canadianului despre ceilalți rapperi.
Half these rappers are the liars like Pinocchio
10% are dope, other 90 less than okey-doke
Schimbând puțin ritmul, „ Lose My Mind” este o piesă energică, optimistă despre viața ce nu mai cunoaște dependența, despre euforia pură adusă de realizările proprii, colaborările cu artiști precum Evidence sau Alchemist și piese pe beat-uri făcute de C-lance sau Rob the Viking.
Următoarea piesă – „SLUT” – cu un titlu foarte sugestiv, este o satiră adusă la adresa tinerelor domnișoare cărora compotamentul, încă de la prima întalnire, nu le prea face cinste.
Intrând într-un alt registru
, atât din punct de vedere melodic cât și semantic, cea de-a cincea piesă de pe Silver Tongue Devil – „Everytime” este, cu siguranță, surpriza de pe acest album. Sunetul dulce de chitară, vocea răvășitoare și blândă a lui CeeKay Jones și rap-ul incontestabil al lui Madchild constituie ingredientele unei piese epice.
Majoritarea ascultătorilor sunt fascinați de jocurile deștepte de cuvinte prin care rapper-ul s-a făcut remarcat. O atitudine ofensivă, versuri bine gândite și puse la punct, dar totodată spontane îl clasează pe Madchild în topul celor mai buni battle MCs din lume. „On the podium… causing a pandemonium” rapper-ul îți excită timpanul cu „Mental”, „Jackel” sau „Triple Threat”.
În „Painful Skies” și „Electricity” îl surprindem pe Madchild privind spre viitor. Cu un sunet fascinant de chitară și un mesaj profund, cea din urmă este probabil cea mai „puternică” piesă de pe album, candidând împreună cu „Slayer” la titlul de „cea mai bună producție”, numa bune ambele de pus pe repeat.
„Murder Mouth” și “Brain Dead”, cele două piese bonus, sunt destinate fanilor care ar putea duce dorul unei lirici curajoase, ofensive așa cum am fost obișnuiți.
Albumul se încheie într-o notă intima, piesa „Zero” putând fi comparată cu o filă de jurnal. Madchild pune punct unei ere întunecate și reci, privind dintr-o altă perspectivă, lasă trecutul în urmă alegând relocarea atât la propriu cât și la figurat, lucru specificat de artist la finalul piesei, moment în care subliniază și mândria cu care reprezintă Canada, respectiv Vancouver-ul.
What I meant in the first verse when I said
I had to move to Los Angeles cuz I couldn’t fuckin’ handle it
I’m not, I’m not disrespectin’ my city
I will always be representin’ Vancouver
I’m so proud to be from Vancouver
From Van City, I’m so proud to be Canadian
I just meant that I have to move
Somewhere where I’m surrounded by people that are better than me
I gotta push myself, break my own barriers
Push past my own walls and prove to myself
And to my fans and family
That I can do what I’m really really capable of
So I came to Los Angeles
I’ve got incredible people here surroundin’ me supportin’ me
Helpin’ me, ah ah and that was the reason for it
I love bein’ Canadian
I’m happy to be in LA, I’m thankful
And I I appreciate you guys
Without you guys I would be fuckin’ nothin’
So thank you so much, God bless you
În încheiere, nu vreau decât să subliniez bucuria cu care am descoperit un Madchild, deși diferit, la fel de iscusit în arta cuvintelor, la fel de sincer și de profund.
Dacă tu, iubitorule de rap, nu ai ascultat acest album ar fi timpul să o faci, dacă ai făcut-o deja, atunci sigur îl ai pe repeat.
HipHopLive îți urează audiție plăcută!
