Simbolul culturii urbane bucureștene în pericol!

Calcanul (zid de clădire fără ferestre – n.r.) desenat de pe strada Arthur Verona colţ cu Dionisie Lupu, din centrul Capitalei, devenit în ultimul deceniu un simbol al culturii urbane bucureștene, ar putea dispărea. Clădirea a fost vândută, iar noul proprietar intenţionează să pună în practică un proiect mai vechi şi amânat: să construiască în loc o clădire de birouri P+4.

Zona este una protejată, prin urmare, demolarea vechii case şi construcţia unui imobil de birouri comportă probleme, atât de legalitate, cât și estetice. În plus, se distruge un reper pentru street-art-ul din Bucureşti, un simbol ce a intrat în memoria afectivă a locului.

Desenul de pe calcanul de pe strada Verona colţ cu Dionisie Lupu se schimbă în fiecare an, cu ocazia ”Street Delivery”. Festivalul urban are loc de 11 ani pe micuţa şi frumoasa strada dintre bulevardul Magheru şi Jean Louis Calderon, lângă parcul Grădina Icoanei.

Pasărea răpitoare, prevestitoare de nori negri
Desenul din acest an este o pasăre desenata de Sabek, un artist din Madrid care a venit pentru prima oară la Bucureşti pentru a desena un mural.

“Multă lume ne-a întrebat ce semnifică pasărea lui Sabek, artistul din Madrid care a venit pentru prima oară la Bucureşti să deseneze un mural pentru Street Delivery Meserie!

Pentru spaniol, acvila e o expresie a libertăţii. La asta s-a gândit când îşi imagina Bucureştiul, asta i-a trecut prin minte când i-am trimis releveul calcanului de pe strada noastră”, au scris organizatorii Street Delivery pe pagina de Facebook a festivalului.

“Pentru noi, care cunoaştem straturile mai profunde ale oraşului, lucrarea lui Sabek capătă înţelesuri pe care el n-avea cum să le ştie. Pasărea neagră care planează ameninţător poate fi şi umbra care s-a lăsat peste Bucureşti după recentele alegeri locale.

Aceeaşi pasăre răpitoare, în contextul clădirii care de 11 ani prinde viaţă la Street Delivery, anunţă ultimul mural care va fi găzduit de acest calcan. Proprietarul ne-a transmis că, în decursul lui 2016, clădirea iconică pentru street art-ul bucureştean va fi demolată, în locul ei urmând să apară încă un turn de birouri”, spun organizatorii Street Delivery.

Cristian Neagoe, co-fondator al Street Delivery, ne-a relatat cum a ajuns să afle de intenţiile noului proprietar:

“Noi avem nevoie în fiecare an de aprobare ca să desenăm pe acel calcan. De 11 ani, noi tot discutăm cu proprietarul. Anul acesta, proprietarul pe care îl ştiam ne-a zis că a vândut, nu a vrut să ne spună cui, ne-a ţinut vreo 3 săptămâni în discuţii. Până la urmă a zis <>”, a relatat Cristian Neagoe pentru România Curată.

Edmond Niculuşcă de la Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate – ARCEN a semnalat şi el pe Facebook că noul proprietar al casei cu calcanul pictat de pe Arthur Verona vrea să demoleze imobilul.

“Proprietarul casei din Str. Dionisie Lupu colţ cu Arthur Verona va demola casa în cursul acestui an. Mai multe surse confirmă această intenţie”, a scris el.

Noul proprietar ar urma să pună în practică un proiect mai vechi şi amânat şi să construiască pe acel loc, la adresa Dionisie Lupu 39-41, o clădire de birouri P + 4.

„Există un PUZ (plan urbanistic zonal . n.r) care a fost aprobat în 2011, contestat şi de vecini şi de Nicuşor Dan de la Salvaţi Bucureştiul. Există inclusiv schiţele imobilului. Există şi proiectul desenat de un arhitect”, a declarat Cristian Neagoe. Vezi foto.

O problemă de legalitate

“Sunt mai multe nereguli. Una legală referitoare la zona protejată nr. 34 Pitar Moş. Nu poţi să demolezi clădiri în zone protejate. Proiectul lor spune că se va construi pe respectiva structură, dar mi-e greu să cred asta. Casa e într-o stare foarte proastă, lăsată intenţionat aşa”, a continuat Cristian Neagoe.

Şerban Sturdza, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, se opune construirii unui imobil de birori P + 4 în locul casei vechi cu calcanul pictat de pe strada Verona.

“Nu cred că e posibil să faci acolo un P + 4. Nu cred că e corect să faci o clădire numai de birouri pentru că încet-încet toată zona centrală se transformă în zonă de birouri şi, de fapt, e o zonă de locuire. O zonă de birouri, de exemplu, azi de Rusalii când oraşul e liber, ar fi moartă. Se dezechilibrează social. Problema parcării va fi de asemenea complicată”, ne-a declarat Şerban Sturdza de la OAR, al cărei sediu se află chiar pe strada Verona.

O problemă estetică

“Un nivel ar avea 3,5 sau 4 metri, deci ar rezulta o clădire de 20 de metri înălţime, plus un acoperiş mansardat, iată o clădire care nu se potriveşte cu nimic”, spune arhitectul Şerban Sturdza.

“Acea clădire a devenit iconică pentru arta stradală din Bucureşti şi un obiectiv turistic integrat în diferite tururi organizate. Oamenii vin să vadă acel calcan, îşi fac poze acolo, e un punct de atracţie cultural şi artistic, care ar fi meritat să rămână.

Înfrumuseţarea, colorarea oraşului poate creşte calitatea vieţii în zonă. Pentru vecinii de pe strada Verona, calcanul, picturile murale de pe el au creat un spirit comunitar. Oamenii sunt foarte mândri de lucrări, le protejează, au ajuns să se identifice mai mult cu zona. Arta în spaţiul public creează genul acesta de liant, care e important pentru orice oraş”, a explicat Cristian Neagoe, co-fondator Street Delivery.

Edmond Niculuşcă de la ARCEN e explicat şi el de ce se opune demolării casei vechi cu calcanul pictat de pe Verona:

“Zona istorică Pitar Moş (zona protejată nr. 34) va fi alterată. În zonă nu există plombe post 1989, cu o singură excepţie nefericită – TIAB, lângă Cărtureşti, dar destul de retrasă de la stradă, cât să nu afecteze fundamental peisajul străzii.

Calcanul casei a devenit un reper urban, a avut o funcţie de coagulare şi face parte deja din memoria afectivă a locului.

Nu cred că Bucureştiul mai poate suporta distrugerea unor insule de identitate. Sunt tot mai puţine. Salvarea integrală a Bucureştiului istoric, a peisajului urban, este o responsabilitate pe care trebuie să şi-o asume şi autorităţile locale şi comunitatea urbană şi să o înţeleagă şi proprietarii caselor din zona istorică.

A fi proprietar de casă veche nu înseamnă a fi stăpân al oraşului. Faptul că proprietarul a permis ca timp de 10 ani să fie pictat calcanul propriei case, iar acum vrea demolarea ei, mi se pare o dovadă de meschinărie şi cinism.
Cât despre proiectul de arhitectura… ”, a scris Niculuşcă.
sursa: romaniacurata.ro