2013-2014 – eu i-aș numi fără să stau pe gânduri, anii în care rap-ul românesc a ridicat ștacheta. De ce? Motivele pentru care afirm asta sunt foarte multe, dar mă voi opri asupra unui moment ce m-a marcat: primul concert Omu Gnom și Măcel Mai Chill – primul concert din românia de rap cu live band 100%. Atunci am simțit prima dată cum muzica îmi amplifică fiecare sentiment de 4638255 de ori și cum mi se face pielea de găină. Atunci, singurele cuvinte ce le-am avut în minte după ce s-a terminat au fost „ Când va fi următorul concert de acest gen???” Nu a trebuit să aștept prea mult, deși mie sincer mi-a părut o veșnicie. Așadar, în momentul în care am aflat că pe 14 martie va avea loc din nou un concert Omu Gnom și Măcel Mai Chill știam clar că nu voi rata așa ceva.
Dacă primul m-a impresionat, acesta avea să fie și mai și. Pe lângă invitații ce au fost și prima dată: live band-ul Măcel Mai Chill, format din A.T.M (voce), Robert Moraru (chitară) , Costi Grigore (bas) și Luca Sfura (tobe), Clara Mitola (saxofon), Balabaș Mihai (vioară) și Corina Ciuplea (violoncel); de data aceasta numărul invitaților a crescut: Mischa Simeonov – unul dintre cei mai talentați pianiști pe care i-am văzut vreodată, omul ăsta a făcut un show cum nici nu îndrăzneam să îmi imaginez că voi vedea, Marina Pîngulescu care împreună cu Mihai Balabaș au vrăjit viorile și nu în ultimul rând Dima Radu – un băiat cu un instrument ce se numește Didgeridoo și care poate să facă ce mulți Dj talentați nu pot face cu un computer. Deși ați crede că tocmai v-am prezentat protagoniștii unui concert de muzică clasică, a fost totuși un concert rap, deci nu puteau lipsi nici invitații din această sferă muzicală și anume Ateliere de Creație și Vapor – un MC ce poți jura că i-a greșit Dumnezeu culoarea pielii, ca lui Eminem.
Totuși, „Ce se întâmplă”? Eu aș spune că suntem toți martori la “Reînvierea Rap-ului Românesc” și nu, nu mă înțelegeți greșit, nu exagerez cu nimic când spun că Omu Gnom și muzica lui sunt ca o gură de aer prospăt. E jazz, e rock, e clasic, poate și putin raggae – e rap. Tot nu ai priceput? Să-ți mai explic o dată “Despre ce e vorba”: este vorba despre hrană pentru suflet. “La ce bun?” “Ai dreptate”, cu cât știi mai puțin, cu cât vezi mai puțin cu atât ești mai puțin deranjat de mascarada din jurul tău, ești mai ușor de manipulat, firele de care atărni ca o marionetă sunt mai scurte. “Upgradează-te”, învață, interesează-te! Unul dintre motivele pentru care Omu Gnom ocupă un loc special când vine vorba de artiști pe care îi apreciez, este că el, în timpul concertelor, vorbește, explică, încearcă în fiecare minut să trezească, în cei ce îl ascultă, dorința de cunoaștere și autocunoaștere – adică dorința de putere.
De obicei, merg la concerte pentru că îmi place să simt muzica mai aproape de mine, nealterată de diferite sisteme audio de redare sau dispozitive periferice, dar concertul acesta a fost diferit, a fost un fel de „Terapie”. După cum ne-a promis, invitați de seamă nu au întârziat să apară. Pe scenă și-a făcut apariția Mischa Simeonov, împreună au spus „Stop”, fiecare notă era simțită ca un mic șoc electric care te surprinde la început apoi te face să zâmbești. Cu inima deschisă și un zâmbet larg pictat pe față, toți cei prezenți dubleză artiștii, totul e perfect – Bine-așa!! o mână sus pentru Norzeatic. O mică întoarcere în timp, strofa scoasă din „Mecanism” și un ritm ce îți pune fiecare celulă în mișcare. Rezultatul? „Funk”!! După ieșirea lui Mischa de pe scenă, în ropote de aplauze, concertul continuă cu piesa “Azi”
“Cu limbaj ascuțit / De pe vârfu’ Omu Gnom”
Următorul invitat, “un tip ce stă mereu pe linia de plutire” – Vapor, ancorează la fix să ne arate ce-i “Cu repu’ ”. Suntem la un concert Omu Gnom, iar în prețul biletului sunt incluse, fie că vrei, fie că… vrei pentru că nu ai cum să nu vrei, momentele de freestyle, pe care eu sincer le savurez cu cea mai mare plăcere ori de câte ori am ocazia: fie concert, fie BattleMC sau un alt eveniment.
Dacă până acum nu eram puși pe “Jar”, clar după ce a intrat în scenă Dima cu al său Didgeridoo (nu reușiți să-i pronunțați numele? nu-i bai… nu asta contează) atmosfera s-a încins.
Când vine vorba de hiphop-ul românesc, inevitabil mă gândesc la Ateliere de Creație. „Cine” sunt ei și cu ce ocupă? Ei bine din punctul meu de vedere, ei fac parte din reprezentanții de seamă ai acestui gen, așadar gașca, reîntregită odată ce au intrat pe scena Celălalt și Fratele Costel, ne-a oferit acel „Ceva” pentru care am venit – „Rap Românesc”.
„Hai bagă, mânca-ți-aș, bagă cu talent”
Sunt multe piese din rap-ul românesc în care mă regăsesc, dar în niciuna dintre ele într-un procent de 100% așa cum se întâmplă în cazul acestei piese – „Demisia”. Sunt absolut sigură că nu sunt singura persoană care a ascultat-o în timp ce ieșea pe poarta unei firme, fluturând o hârtie de încheiere a contractului de muncă în mână. De fiecare dată când merg la concertele lui Omu Gnom am senzatia că el este artistul ce a descoperit leacul împotriva ignoranței – această „Epidemie” generală ce nu are scuză și nici vreo cauză, ci doar efecte devastatoare pe termen lung. El explică, vorbește „Cu cărțile pe față” despre lucruri ce există în jurul nostru și nu trebuie ignorate, despre fapte reale și despre cum suntem noi, în general, cârmuiți spre „O potecă” întunecată la capătul căreia nu se află nimic bun.
„Cercetează, studiază, reprezintă-te
În aceste vremuri tulburi tre să gândim limpede”
În momentul în care au urcat pe scenă și ultimii invitați: Corina Ciuplea cu al său violoncel și cei doi violoniști Balabaș Mihai și Marina Pîngulescu, involuntar o emoție putrenică mi-a cuprins toată faptura; știam că va avea să urmeze ACEL MOMENT – „Metehne”. Orice cuvânt în plus ar fi de prisos, cine a fost acolo nu mă poate contrazice, cine nu a fost ar trebui să regrete și să se asigure că pe viitor nu va mai rata o astfel de ocazie. Este „Limpede” că Omu Gnom este un artist desăvârșit, un suflet boem, cum îmi place mie să spun, un om cu un caracter frumos. Dovada – un club plin de oameni care strigau la unison „BIS BIS” și care doreau din tot sufletul ca acel moment să nu se mai termine niciodată. Și pentru că artiștii nu îi puteau dezamăgi, cererea publicului a fost onorată cu încă trei piese: „Metehne” – în aceași formulă ce va rămâne în inimile noastre multă vreme de acum încolo, „Introducerea” – cu ajutorul lui Dima și al fantasticului Didgeridoo (cu riscul de a mă repeta, mi se pare genial ce poate face acest instrument).
„Ce se întâmplă?”
„ de ce nu cântă Gnom pe stadion, cu o super sonorizare, cu toate canalele media pe capul lui, cu o mare de oameni care-i știe versurile și abia așteaptă să se încarce cu mesajele lui, care-ți pot schimba viața, sau măcar o părticică definitorie. Albumele lui sunt ca o carte bună, trebuie citite atent, apoi recitite, pentru a descoperi noi sensuri, profunzimi, idei pe care nu le-ai surprins din prima. O carte care te și bucură și relaxează, un manual despre cum să-ți trăiești viața frumos, dar să fii alert, să ai mintea deschisă și să nu te minți.”
după cum frumos spune actrița Mădălina Anea pe blogul personal.
Aș putea scrie despre acest concert la nesfârșit, fiind întru totul de-acord cu rapper-ul Krem ce a declarat după concert:
„Nu se poate, e incredibil. E un geniu vizionar, clar. Iar data viitoare vreau să văd live Omu Gnom & Măcel Mai Chill împreună cu Filarmonica „George Enescu”!”
Cuvintele-mi sunt prea sărace pentru a mulțumi acestor artiști pentru trăirile minunate și bucuria de a lua parte la un act impecabil de artă. Dacă nu mă credeți pe cuvânt vă las să vă convingeți singuri din următorul material video.
